ISSN 2065 - 8885 Caută in site :   Cauta

REVISTĂ DE CULTURĂ ŞI ATITUDINE     ANUL 9 NR. 97 (Mar  2017)
 

REVERENŢE CRITICE...

NOTE  DE  LECTOR DE DUMITRU ANGHEL
Volumul Note de lector - Recenzie şi critică literară de îmtâmpinare - semnat de profesorul, scriitorul şi criticul literar Dumitru Anghel, editura Lucas, Brăila 2016, cu o copertă expresivă realizată de tânăra Irina Anghel, este noua contribuţie notabilă pe care autorul o aduce literaturii române, după ce în anul 2014 un volum de aceeaşi factură de critică literară, intitulat „O samă... de scriitori” prezenta cu generozitate în faţa cititorilor, spre cunoaştere, numele unor scriitori şi creaţiile lor literare, aducându-i şi în atenţia revistelor de specialitate.
Scriitorul Dumitru Anghel este autorul mai multor volume de gen „Portrete în aqua forte” - 2004, „Cetăţeni de onoare ai Brăilei” şi „Brăila muzicală” – 2005, „Portrete cu variaţiuni pe contrapunct” şi „Jurământul Euterpei” 2006, „Portrete în clarobscur” – 2007, „Reverenţe critice” – 2008, „Recensa rediviva” – 2010, „Critică literară şi muzicală” – 2012, „O samă de... scriitori” 2014 şi, în colaborare cu Adelina Pop, „Anamorfozele lui Narcis” – 2016, volume care exprimă observaţia fină a autorului cu referire la creaţiile celor care au fost cuprinşi în cronicile şi avancronicile sale muzicale, cronicile de teatru şi film şi, desigur, recenziile de carte.
Dacă ar fi să ne referim la critica literară de întâmpinare, aşa cum singur îşi intitulează autorul analizele pertinente pe care le face, este vizibilă dragostea şi îngăduinţa pe care autorul o arată pentru cel ce a scris, dar mai ales pentru cel care citeşte „pornind de la ideea că nu toţi cititorii au un înalt grad de cultură, încât să priceapă subtilităţile criticului literar avizat” (Pledoarie pentru recenzia de carte, pag 5), încercând astfel să păstreze proaspăt interesul pentru lectură al celor ce azi se bucură mai mult în preajma altor mijloace de informare culturală „asaltul agresiv al calculatorului şi al televizorului” (idem).
Notabil este faptul că acest volum împacă dorinţele tuturor, după preferinţe lor literare, pentru că împărţirea textelor în trei capitole distincte Critică şi istorie literară (cap.I), Proză şi teatru (cap. II) şi Poezie (cap. III), orientează cititorul în demersul său.
Capitolul întâi „Critică şi istorie literară” aduce în paginile volumului nume de referinţă ale literaturii române: Nicolae Manolescu cu „Viaţă şi cărţi”, volum plin de „Amintirile unui cititor de cursă lungă” (pag. 9); Ilie Zanfir cu „Romanul de analiză la Liviu Rebreanu”, o carte cu „aura şi valenţele unui catalog de referinţă din fişierele bibliografice ale marelui romancier” (pag. 18) şi Angela Baciu cu „Despre cum nu am ratat o literatură grozavă – interviuri”. Trei autori şi trei volume care, ele însele cuprind analize speciale asupra scrierilor confraţilor. Dacă mi-aş permite, aş spune că domnul Dumitru Anghel ne-a invitat astfel la o critică a criticii unor critici contemporani renumiţi...
Capitolul al doilea „Proză şi teatru” cuprinde titlurile a şapte lucrări de proză semnate de scriitorii de literatură modernă Gheorghe Bacalbaşa, Magdalena Iugulescu, Nicolae I. Nicolae, Mariana Viky Vârtosu, Alexandru Mihalcea, Jenică Chiriac, Cătălin Lungu, şi o recenzie referitoare la trilogia din „Teatru”, volum semnat de Ioan Bălan despre scriitorii Fănuş Neagu „prinţul metaforelor”şi Panait Istrati „marele vagabond” şi „privighetoarea Carpaţilor”, soprana Hariceea Hartulary Darclée.
Capitolul al treilea, intitulat „Poezie”, este cel mai bogat reprezentat, cu o referinţă la Antologia lirică „Poeţii în cetate”, fiind vorba de şaptesprezece poeţi brăileni contemporani, truditori pe câmpul înflorit al metaforelor rimate şi un număr de două zeci şi patru de tiluri purtate de volumele de poezie ale unor poeţi trăitori pe întreg arealul pământului străbun de la sudul nostru cu „Versuri rătăcite în Balta Brăilei” ale Violetei Craiu, trecând prin „Clipa de un an lumină” a lui Ioan Toderiţă, cu suavele „Empatii” ale lui Paul Sân-Petru spre nordul ieşean sub „Privegherile vulturului orb” ale lui Emilian Marcu, cel sătmărean pentru un „Gând îmbrăţişând gânduri” al Corinei Petrescu sau estul basarabean, unde, „La marginea absolutului - Au bord de l’absolu” alături de Victoria Fonari, ne întâmpină cu un „Sfeşnic în rugăciune” Traian Vasilcău. Şi iată că, citând absolut aletoriu câteva din tilurile cărţilor de poezie analizate de către scriitorul şi criticul literar Dumitru Anghel, nu ne rămâne decât să amintim şi de condeiele tinere ce au pornit impetuos pe cărările scrisului. Codrina Codruţa Tudoriu, o foarte tânără poetesă ce „dovedeşte o matură şi spectaculoasă maturitate lirică” (pag.215) în volumul „Sgraffito” şi Cristina Vasiliu cu volumul „Suflet de stea” care „are propriile nedumeriri, are întrebările ei...” (pag. 222), după cum ni le prezintă cu multă căldură şi încredere autorul acestui volum.
Citind acest volum, întâlnim un lector (cum singur se autodefineşte!) de marcă, care ascunde sub mantia notelor sale un critic literar riguros, atunci când, cu acurateţea şi precizia unui exeget, se referă la scrierile analizate în primul capitol, precum şi la cele ce aparţin unor scriitori consacraţi. Dar şi un critic generos când se raportează la scriitura mai puţin definită, pe care o îngăduie (este loc sub soare, pentru toată lumea!), pentru că o priveşte cu ochii celui care ştie că de sub condeiul şovăielnic de astăzi, între paginile cărţilor citite, oricând, mâine poate răsări floarea albastră a creaţiei pure.
Note de lector, semnat de scriitorul Dumitru Anghel, un volum ca o carte de învăţătură pentru cei care vor dori să cunoască numele şi personalitatea unor scriitori români contemporani, titlurile cărţilor apărute şi maniera în care aceştia înţeleg să facă literatură.
Lucia Pătraşcu (Brăila)

PODUL SUPENDAT, DE SUZANA DEAC
Volumul de proza scurtă  PODUL SUSPENDAT semnat de Suzana Deac şi apărut în 2011, la  Editura Trasilvania din Baia Mare, are girul Proiectului CITITOR DE PROZĂ din cadrul Republicii Artelor cu sediul la Londra. 
Coperta  fiind semnată de Maia Martin.
Criticul literar Virginia Paraschiv, într-o prefaţă care beneficiază de toate  ingredientele  de care numai un profesionist ca domnia sa, dispune, îi face lucrării,  o prezentare  la obiect, schiţând în tuşe fine şi portretul scriitoarei .
"Suzana Deac oficiază ca prozator în volumul Podul suspendat, un ritual de exorcizare a fantasmelor morbide, induse de „programatorul de suflete” - accidentalul tarumatizant sau durata cleioasă a cotidianului cenuşiu”.
Modestă, ca o privighetoare care îşi cunoaşte valoarea lirică, Suzana iese în luminile rampei literaturii contemporane doar când are ceva a spune, când  imaginile şi ideile sale de creatorautentic au ajuns la maturitate, deţin esenţa comunicării, abia atunci ies în lume, vorbesc prin acţiunea cărţii despre autoare. Suzana nu este o feministă utopică, nu este luptătorul care se aruncă în arenă pentru ca mai apoi să-şi descrie aventura. Ea este observatorul inteligent, tenace şi care ştie să decanteze sterilul de diamantele care, în cazul de faţă, devin  literatură.
După mai multe volume scrise în limba română şi în limba maghiară, cărţi de beletristică dar şi specialitatea (cu accente în psihopedagogia persoanei) Suzana Deac revine pe piaţa de carte cu un volum de proză scurtă deosebită. Lecţii de viaţă!
Într-o perioadă în care creaţia literară depăşeşte cu mult numărul cititorilor de carte, un autor care ştie să-şi aleagă subiectul va reuşi să se evidenţieze, să se bucure de recunoaşterea publicului larg, dar şi de aprecierile criticilor.
Nimic nou sub soare! Şi totuşi, Suzana Deac reuşeşte să evadeze din locul comun printr-o transcendere aproape geografică, prin paralelisme de stări şi situaţii la limită - tot motive bune pentru a susţine un scris cu tentă firesc, feminină, dar care este dublată de perspectiva pe care i-o impune, pragmatic, obiectiv, psihologul.
Folosindu-se de darul literar hărăzit de Sus, adăugând travaliului creativ  ştiinţa psihologiei omului modern, autoarea face în PODUL SUPSENDAT un exerciţiu de decuplare de la „tihna” spre care ne împinge tot mai mult confortul cotidian (maşina, televizorul etc). Ne obligă să gândim, să ne redefinim, să ne regăsim în situaţiile speciale, pentru a deveni parte din personajele sale.
Lumea prin care ,,cotrobăie” după Artă, este lumea pe care o trăim laolaltă sau separat, familia, concetăţenii, prietenii virtuali - cunoscuţii şi necunoscuţii. Ştirile din mass-media, preluate la cald şi procesate mai apoi, până devin Operă - sunt  alt material de construcţie pentru cartea de faţă,  autoarea se mişcă firesc într-un  conglomerat de acţiuni pe care îl transformă în proză de calitate.
Femeia ca entitate care, cândva a fost una cu bărbatul, constituie de-a lungul cărţii, un soi de placă turnantă - când frivolă, când responsabilă, frumoasă, complexată... Expusă ca într-o vitrină - dar întotdeauna în relaţie existenţială cu bărbatul. Despre această relaţie, dintre sexe, aşa cum o readuce pe tapet Suzana Deac, prefaţatoarea cărţii, Virginia Paraschiv, spune: ,,Erosul subtil şi spiritualizat îşi face simţită prezenţa, El şi Ea, contopiţi mai degrabă în  tensiunea stării” (....).
Dincoace de lumea plăsmuită în carte, pornind de  la umbra firului de iarbă, trecând prin Alpii Elveţiei, la Techerghiol etc... prin tot atâtea locaţii care pot fi atinse - există o realitate creatoare în care autoarea caută aproape întotdeauna  iubirea. Dragoste şi durere! Două faţete ale aceeaşi monede. Liniştea de dinainte de furtună, mai apoi, dezastrul.
Între cele două, stă firul insignifiant al unui păianjen ce se numeşte: Destin.
Fiecare  scriere din carte este o poveste, are tâlc şi o citim cu plăcere pentru că, lumea însăşi este o poveste fără început şi sfârşit, pentru că noi toţi facem parte din această Poveste. Ceea ce ne rămâne în urma lecturii, este definitoriu pentru omul modern.
Suzana este un fin observator al societăţii dublat de naratorul de excepţie. Are stil şi nu se aruncă în vâltoarea desfăşurării epice până când nu simte că acolo este punctul în care se intersectează imaginile de care are nevoie, pentru ca scrisul ei să aibă acţiune, culoare.
În proza aceasta există şi eşantioane inedite de stări psihologice clasice, dar şi spaţii obişnuite, prin care, de obicei, trecem zilnic cu indiferenţa omului grăbit să ajungă acasă.
Pagină după pagină, PODUL SUSPENDAT ne lasă să înţelegem că noi suntem doar acrobaţii care facem spectacol fiind prinşi de firul subţire al unui păianjen. PODUL SUSPENDAT este istoria individului care află ca este la mâna Destinului, că lupta sa este inegală şi că drumul nostru contează mai mult decât destinaţia.
Prin tehnica personală, de redare a emoţiilor umane, Suzana Deac merge în  echilibru perfect - îmbinând  sensibilitatea poetei cu atitudinea frustă a prozatoarei.
Iată un demers literar de  calitate certă şi unde, ea ştie  foarte bine, când să treacă de la starea de beatitudine a fericirii la starea de ,,avarie” a vieţii.
Scriitoarea nu dă sfaturi profesionale, nu vine cu formule magice.
Cartea nu este măciniş de stări, nu este nici colaj  din culori, sunete, arome şi atingeri de înger. PODUL SUSPENDAT, dintr-o copertă în alta, musteşte de Viaţă! Este Viata cu urcuşurile spectaculoase şi mai ales, cu prăbuşirile inevitabile. Lecţii personale.
În acest sens, toponimele, cele mai multe preluate de pe harta geografică, te ajută să localizezi personajele în spaţii deja cunoscute şi cu potenţial de imaginaţie magic-real.
Şi totuşi, autoarea ne vinde, ca oricare scriitor veritabil, ne oferă iluzii. Vinde vise ambalate în sintagme bine şlefuite.
Nimic în plus. Nimic în minus în construcţia cărţii care, are consistenţa călătoriei cu un tren de noapte. Unul după altul, personajele urcă în vagoane, îşi povestesc viaţa intimă unor oameni, pe care ştiu că nu îi vor mai întâlni niciodată. Coboară din haltă în haltă, anonimi, lăsând în urmă amprenta poveştilor lor. Totul devine Destin colectiv.
Ne recunoaştem în personajele cărţii Suzanei Deac pentru că ea, autoarea este un observator fin al lumii care ne înconjoară, un Om cu talent, care ştie să adune în pagini de proză, evenimente, stări, spaţii de conflict - dar mai presus de toate ştie cum să declanşeze, în noi, declick-ul întrebărilor. De ce? Unde? Cum?
Felicitări, Suzana!
Melania Cuc (Bistriţa – Năsăud)
 
 © Copyright 2009-2017, Revista ZEIT, un produs al  Editurii ZEIT    Termeni şi condiţii